Cuget

Un stih calator,
fara trup,
pierzandu-se peste ape
eu
sunt vantul care poarta
soapte.

Un cantec amutit,
plutind palid
scriind pe cerul noptii istorii,
tu
esti luna, pe care o cuprind
in noapte.

O raza rupta din soare,
brazdand campia
intinzand speranta peste lumi,
sunt eu
emotia, pierduta-n timp si
nemurire.

O raza rupta din intuneric,
lovind frunzisul
aducand neincrederea si spaima,
esti tu
cugetul, ce-incerci sa ma ucizi
pe mine.